Mărul curăță dinții? Un test a găsit mai multă placă, nu mai puțină
În februarie 1866, revista londoneză Notes and Queries a publicat o rimă din Pembrokeshire, din vestul îndepărtat al Țării Galilor: „Mănâncă un măr când te duci la culcare, și doctorul nu va mai câștiga pâinea.” Până la sfârșitul secolului se scurtase la varianta pe care o știe toată lumea: un măr pe zi ține doctorul departe. Pe drum, doctorul a devenit dentist, iar mărul periuță de dinți. De atunci se tot spune că mărul curăță dinții.
Probabil ați auzit una dintre formele ei. Mărul este periuța de dinți a naturii. Un măr crocant după prânz freacă dinții. Nu ai periuța la tine? Mănâncă un măr. Au crezut asta și educatorii în sănătate: o campanie stomatologică din 1961 de la Dundee, în Scoția, a folosit mere, iar în 1969 o școală primară din Londra avea un Apple Club, un club al mărului.
Așadar, mărul curăță dinții? Mai întâi răspunsul scurt. Nu. Când cercetători din Spania au pus un măr față în față cu o periuță de dinți, placa a scăzut după periuță și a crescut după măr.
Un măr contra unei periuțe de dinți
În 2018, o echipă de la Universitatea din Santiago de Compostela a rugat 20 de studenți la stomatologie, cu vârste între 20 și 25 de ani, să își curețe dinții în două feluri, la două săptămâni distanță. În prima zi au folosit timp de două minute o periuță manuală și apă simplă. În cealaltă zi au mâncat un măr Golden Delicious de circa 160 de grame, mestecând pe ambele părți. Înainte, imediat după și 24 de ore mai târziu, placa a fost colorată în roșu și notată dinte cu dinte (Rubido et al. 2018).
După periaj, scorul mediu de placă a scăzut de la 2,34 la 1,74, cu aproximativ un sfert. După măr a crescut de la 2,85 la 4,00, cu aproximativ 40 la sută. O zi mai târziu, placa era tot vizibil mai mare după măr decât după periuță. Concluzia autorilor încape în câteva cuvinte: mestecarea unui măr nu îndepărtează placa dentară și poate favoriza refacerea ei în primele 24 de ore.
Studiul nu a cercetat de ce a crescut scorul, și nimeni nu ar trebui să pretindă contrariul. Ce arată el este simplu. Placa este o peliculă lipicioasă fixată pe dinte, și se desprinde atunci când perii periuței trec peste suprafață. Se adună mai ales la marginea gingiei și între dinți, locuri pe care o mușcătură de măr nu le atinge niciodată.
Partea din mit care e adevărată
Mărul a făcut totuși ceva. Imediat după ce a fost mâncat, proporția de bacterii vii din salivă a scăzut de la 82 la 61 la sută, aproape cât scăderea după periaj, de la 91 la 62 la sută. Mestecatul face saliva să curgă, iar saliva spală bacteriile. Efectul nu a durat: după 24 de ore, bacteriile vii erau la 87 la sută după măr și la 80 la sută după periuță.
Studiile mai vechi arată în aceeași direcție. Teste publicate în 1971 și 1974 au constatat că mestecatul merelor nu schimba nimic la placă (Wade 1971; Birkeland și Jorkjend 1974). Un studiu școlar din British Dental Journal a arătat că placa a crescut atunci când elevii au încheiat prânzul cu un măr timp de zece săptămâni (Longhurst și Berman 1973). Un studiu din 1986 a raportat totuși mai puțină placă la mere, cu jumătate din efectul periajului supravegheat. Chiar și cel mai bun rezultat al mărului îl lasă în urma periuței.
La ce e bun un măr
Mâncați mărul pentru că e hrană bună și vă place, nu pentru că face curat. Un măr aduce zaharuri naturale și acid din fruct, așa că locul lui e la masă, nu în locul periajului.
Curățarea trebuie făcută în continuare de ceva care ajunge la suprafață: o periuță de dinți timp de două minute, iar între dinți, unde nu intră nici mărul, nici capul periuței, ața dentară sau o periuță interdentară. Produsul nostru INTERDENTAL S vine cu patru periuțe în pachet și este indicat pentru coroane, implanturi, aparate ortodontice și spații înguste între dinți.
Rima din 1866 promitea să țină doctorul departe. Nu a spus niciun cuvânt despre placă. Partea aceasta e adăugată de noi.
Un măr pe zi e hrană bună. Nu e o periuță de dinți, iar în singurul test care a măsurat asta, placa a crescut.